Femeile asteapta de doua ori mai mult inainte sa foloseasca din nou telefonul, dar nici ele, nici barbatii nu rezista mai mult de un minut.
Daca astepti un prieten, un coleg sau ai o programare la doctor, cat timp crezi ca trece inainte sa iti verifici telefonul – doua minute? Trei? Un experiment desfasurat pentru Kaspersky Lab, de catre Universitatile din Würzburg si Nottingham-Trent, a aratat ca participantii lasati singuri intr-o sala de asteptare au asteptat, in medie, doar 44 de secunde inainte de a-si lua smartphone-ul. Barbatii nu au rezistat nici macar jumatate din acest timp, asteptand, in medie, doar 21 de secunde, comparativ cu femeile – 57 de secunde.
Pentru a studia mai departe relatia noastra cu dispozitivele digitale, dupa 10 minute, participantii au fost rugati sa spuna cat timp cred ca a trecut inainte de a lua telefonul. Cei mai multi au spus ca a durat intre doua si trei minute, ceea ce denota o neconcordanta semnificativa intre perceptie si comportamentul real.
Comentand aceste rezultate, Jen Binder, de la Universitatea din Nottingham Trent, a spus: “Experimentul sugereaza ca oamenii sunt mult mai atasati de aceste dispozitive decat constientizeaza si ca a devenit ceva natural sa te indrepti catre smartphone atunci cand ramai singur cu el. Nu mai asteptam, pur si simplu. Caracterul imediat al informatiilor si al interactiunilor oferite prin intermediul dispozitivelor inteligente le fac mai degraba un camarad digital si o conexiune cu lumea exterioara decat o piesa de tehnologie.”
Cercetari suplimentare, efectuate de cele doua universitati, arata ca aceasta nevoie de a ne verifica telefoanele ar putea fi rezultatul unei temeri ca am putea pierde ceva (FOMO – fear of missing out) atunci cand nu suntem online. Intr-un sondaj conex, participantii care isi foloseau telefoanele mai mult au admis ca au un nivel mai mare de FOMO.
“Cu cat participantii isi folosesc telefonul mobil mai mult, cu atat creste temerea ca ar putea sa piarda ceva atunci cand nu il acceseaza. E greu de spus care dintre actiuni o intensifica pe cealalta – isi folosesc oamenii telefonul mai mult pentru ca le este teama ca ar putea rata ceva sau se tem ca ar putea rata ceva tocmai pentru ca il folosesc atat de mult?”, continua Astrid Carolus, de la Universitatea din Würzburg.
Studiul a aratat, de asemenea, ca, pe masura ce ne folosim telefonul mai mult, devenim mai stresati. Dar, in mod surprinzator, atunci cand participantii au fost intrebati despre gradul lor de fericire, in ansamblu, nu a fost nicio diferenta intre cei care folosesc telefonul mai mult si cei care il folosesc mai putin. Astfel, stresul cauzat de folosirea smartphone-ului nu pare sa aiba un impact semnificativ asupra starii noastre, in ansamblu.
In timpul celor 10 minute de asteptare, participantii si-au folosit smartphone-ul, in medie, aproape jumatate din timp (cinci minute). Asa cum aratase o cercetare Kaspersky Lab anterioara, ne bazam foarte mult pe dispozitivele mobile, folosindu-le ca o extensie a creierului nostru, astfel incat sa nu mai fim nevoiti sa tinem minte anumite lucruri.
“Smartphone-urile sunt parte integranta din viata noastra, tocmai de aceea, uneori, tindem sa le consideram un privilegiu de la sine inteles. Faptul ca le avem mereu in preajma ne face sa uitam cat de valoroase sunt, de fapt, datorita amintirilor si altor informatii pe care le pastreaza”, spune David Emm, Senior Security Researcher la Kaspersky Lab. “Dar ele nu sunt valoroase doar pentru noi, ci si pentru infractori. Daca informatiile noastre personale sunt compromise, in urma furtului sau a unui atac malware, riscam sa pierdem legatura cu prietenii si cu anumite surse de informatii.”
In ultimii doi ani, Kaspersky Lab a studiat efectele sociale ale vietii digitale si modul in care oamenii pot deveni vulnerabili la infractionalitatea cibernetica.
588