Majoritatea românilor consideră că localităţile ar trebui să aibă propriile reţele de fibră optică pentru un internet de calitate

Aproape trei sferturi dintre români (72%) sunt de părere că o localitate ar trebui să aibă propria reţea de fibră optică, în condiţiile în care jumătate dintre utilizatori apreciază calitatea internetului cel mult medie în oraşele mici şi zonele rurale, reiese din rezultatele unui studiu online, comandat de către primul dezvoltator de fibră optică din ţară pentru Asociaţia Română de Fibră Optică (AFOR).

În acest context, 46% dintre respondenţi ar fi dispuşi să plătească 100 de euro pentru a-şi racorda casa sau apartamentul la o reţea comunitară de fibră optică subterană.

Conform cercetării Conexxion Group, mai mult de jumătate (55%) dintre respondenţi consideră că internetul ar trebui să acopere, în orice localitate, cel puţin nevoile de conectivitate video pentru şcoala online, iar o pondere similară (56%) s-ar reloca în regim work-from-home în localităţi mici sau în mediul rural, dacă ar avea un pachet minim garantat de conectivitate.

În acelaşi timp, şase din zece români plasează browsingul sau navigaţia online printre minimul necesar de a fi acoperit, 58% doresc şi WiFi gratuit, iar patru din zece consideră esenţiale streamingul şi apelurile video. De asemenea, 31% dintre aceştia ar opta pentru telemedicină între nevoile de bază ce ar trebui acoperite de conectivitatea online.

Potrivit sursei citate, indiferent de locul din ţară în care se află, românii preferă să se conecteze online prin WiFi în proporţie de 59%. A doua opţiune preferată este conexiunea printr-o priză de fibră optică, legată apoi la un router (26,6%), iar următoarea este o priză de fibră optică la intrare şi prize de fibră optică în fiecare cameră, pentru o casă complet conectată (6,7%).

Sondajul comandat de Connexion Group, companie membră AFOR, a fost derulat pe un eşantion reprezentativ naţional de 1.155 respondenţi, dintre care 52,5% bărbaţi.

De asemenea, 87,7% din totalul respondenţilor locuiesc în mediul urban, iar ca repartizare geografică, 47,3% sunt din Muntenia, 29,8% din Transilvania, 18,5% din Moldova şi 4,4% din Dobrogea. Peste un sfert (28,6%) au între 35 şi 45 de ani, urmaţi îndeaproape de cei 26,4% cu vârste de la 45 la 55 de ani, în timp ce 42,3% au absolvit colegiul sau universitatea, 26,3% liceul sau şcoala profesională, iar 25,6% au un master.

Din eşantionul chestionat, 75% sunt angajaţi, 27,6% au venituri nete între 2.000 şi 3.000 de lei, iar 25,3% au peste 4.000 de lei.

Asociaţia de Fibră Optică din România este o organizaţie profesională care are ca membri companii ce desfăşoară activităţi axate pe fibra optică - operatori, producători de cabluri, accesorii şi echipamente pentru transmisiunile prin fibră optică, proiectanţi, consultanţi, furnizori de servicii, dezvoltatori, operatori de infrastructură de fibră optică, profesori, asistenţi universitari si alţi specialişti care activează in acest domeniu. 

619