Monitorizarea online a partenerului fără acordul acestuia (stalkerware) este considerată inacceptabilă de 70% dintre utilizatorii globali de Internet, în timp ce restul, de 30%, consideră acceptabilă această practică "în anumite circumstanţe", relevă raportul Kaspersky Digital Stalking in Relationships, publicat luni.
Prin intermediul unui stalkerware, o persoană poate monitoriza digital viaţa privată a unui alt individ prin intermediul unui dispozitiv mobil, fără consimţământul victimei.
Conform cercetării de specialitate, dintre cei care cred că anumite motive justifică supravegherea secretă, aproape două treimi (64%) ar face acest lucru dacă ar crede că partenerul le este infidel, dacă are legătură cu siguranţa acestuia (63%) sau dacă ar crede că este implicat într-o activitate criminală (50%).
În acest context, cel mai înalt nivel de acceptare privind monitorizarea, în general, vine de la respondenţii din regiunea Asia-Pacific (24%), urmaţi de cei din Europa (10%) şi din America (8%).
În plus, raportul Kaspersky arată că 15% dintre respondenţii din întreaga lume au primit din partea partenerului lor solicitarea de a instala o aplicaţie de monitorizare, însă 34% dintre cei care au indicat acest răspuns au şi suferit deja abuzuri din partea unui partener intim.
Potrivit sursei citate, în funcţie de criteriile de detecţie ale Coalition Against Stalkerware, Kaspersky a analizat statisticile care dezvăluie câţi dintre utilizatorii săi au fost afectaţi de stalkerware în primele zece luni ale anului. Astfel, din ianuarie până în octombrie 2021, aproape 28.000 de utilizatori de telefonie mobilă au fost afectaţi de această ameninţare, dintre care peste 3.100 de cazuri au fost semnalate în Uniunea Europeană şi mai mult de 2.300 în America de Nord. În aceeaşi perioadă, în România au existat peste 111 cazuri de stalkerware.
În acelaşi context, Rusia, Brazilia şi SUA rămân primele trei ţări cele mai afectate ţări din lume de stalkerware. De asemenea, în Europa peisajul acestor situaţii nu s-a schimbat: Germania, Italia şi Regatul Unit (Marea Britanie) sunt primele trei cele mai afectate ţări. La nivel global, România ocupă în prezent locul 40.
În urmă cu doi ani, în noiembrie 2019, a fost fondată Coalition Against Stalkerware, prin reunirea a zece organizaţii. Astăzi, există peste 40 de membri cu experţi care lucrează în diferite domenii relevante, inclusiv sprijinirea victimelor şi acţiunile făptuitorilor, susţinerea drepturilor digitale, securitatea IT, mediul academic, cercetarea securităţii şi aplicarea legii. Anul acesta, Coaliţia a salutat noi susţinători precum Interpol şi alţi membri, inclusiv Gendarmerie Nationale (Franţa), Luchadoras (MX), Refuge (Regatul Unit) şi The Tor Project (SUA).
Sondajul global despre atitudinile lor faţă de confidenţialitate şi urmărirea digitală în relaţiile intime a fost comandat de Kaspersky şi realizat în luna septembrie de Sapio Research pe un eşantion de peste 21.000 de participanţi din 21 de ţări.
Partenerii care au consiliat cercetarea sunt experţi în analizarea fenomenului violenţei domestice de la alte organizaţii membre ale Coalition Against Stalkerware: Wesnet - organizaţia naţională - umbrelă din Australia pentru serviciile legate de violenţă domestică, Centre Hubertine Auclert (Franţa) - organizaţia pentru drepturile femeilor, National Network to End Domestic Violence (NNEDV) din SUA, Organizaţia de sprijinire a victimelor Refuge in UK, precum şi WWP EN - asociaţia europeană pentru programele ce vizează făptuitorii.
Coaliţia Împotriva Stalkerware-ului este un grup dedicat combaterii abuzului, urmăririi şi hărţuirii prin crearea şi utilizarea stalkerware-ului. Lansat în noiembrie 2019 de către zece parteneri fondatori (Avira, Electronic Frontier Foundation, European Network for the Work with Perpetrators of Domestic Violence, G Data Cyber Defense, Kaspersky, Malwarebytes, National Network to End Domestic Violence, NortonLifeLock, Operation Safe Escape, and Weisset Ring), Coaliţia a ajuns la o reţea globală de peste 40 de parteneri.
539