Posted by 
Gradul de digitalizare din instituțiile publice din România este unul prost, arată într-un interviu acordat în exclusivitate siteului Stiridincapitala.ro ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja. Totodată, ministrul ne-a spus că digitalizarea este o prioritate și suntem condamnaţi să facem România digitală dacă vrem să facem România viitorului.
"Stăm prost din punctul de vedere al digitalizării instituțiilor publice din România. Suntem pe ultimul loc în Europa, conform raportului european DESI, care monitorizează progresele înregistrate de statele membre în domeniul digital și care a fost publicat acum cîteva zile. Nu numai că suntem pe locul 27, dar creșterea anuală relativă este inferioară celei a țărilor similare, ceea ce indică faptul că nu suntem convergenți cu restul statelor membre. Deși avem rezultate relativ bune în ceea privește conectivitatea, performanțele țării în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale sunt slabe în comparație cu cele ale celorlalte state membre ale UE. Ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22 %) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17 %) sunt cele mai scăzute din UE. Nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Această situație este agravată și mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi.În ceea ce privește cea de-a doua întrebare, o să îl parafrazez pe Constantin Noica: „aici e totul de făcut”. Când pleci de pe ultimul loc, când ai de recuperat decalaje importante, nu ai decât o soluție: să te apuci de treabă. Avem și pârghia necesară – Planul Național de Redresare și Reziliență. Aici sunt prevăzuți 5,97 miliarde euro (20,5 % din alocarea totală a României) la obiectivele digitale. Componenta 7 (Transformarea digitală) alocă 1 817 milioane euro (cea mai mare contribuție pentru o singură componentă) și se axează pe transformarea digitală a sectorului public, securitatea cibernetică și conectivitate. Am făcut, împreună cu echipa mea din minister, un adevărat tur de forță să respectăm termenul foarte scurt pentru ordonanța privind cloud-ul guvernamental. Așadar, în ceea ce privește ministerul pe care îl conduc, vă garantez că va îndeplini la virgulă toate țintele PNRR", a declarat ministrul.
Știri din capitală.ro: Pot ține pasul aceste instituții cu dezvoltarea din mediul privat?
Nu cred că așa trebuie pusă problema. Eu nu văd o competiție între public și privat. La o lună de la preluarea mandatului mi-am prezentat proiectele într-un eveniment public, la Tech Expo by Bucharest Tech Week. Expunerea s-a numit ”Salt în viitor: viziune pentru România 4.0”. Am lansat atunci ideea unui pact național pentru transformarea digitală a României. Este o provocare către mediul privat, către societatea civilă, către alte instituţii ale statului – să se alăture acestui proces pe două mari dimensiuni: partea de politici publice, deci nivelul strategic – ce avem de făcut, cum să arate cadrul normativ, să stimulăm acest proces – şi partea operaţională. Vom face echipe de lucru din voluntari care să rezolve probleme punctuale. E un apel public pe care l-am făcut şi aştept să văd cine va răspunde. Știu că va fi interes pentru că, deja, foarte multe companii, foarte multe ONG-uri şi-au manifestat dorinţa de a face acest pact pentru transformare digitală. Efectiv, o alianţă naţională şi transpartinică.
Văd întregul proces de digitalizare ca un parteneriat continuu între public și privat. Vreau să folosim know-how-ul din mediul privat, mediul public nu poate ajunge la performanțele de acolo. Pe de altă parte, vreau să sprijinim dezvoltarea mediului privat. Mă gândesc la susținerea inițială a start-up-urilor din domeniul digital. E un model pe care l-am văzut în Silicon Valley. Statul să vină cu jumătate de investiție, alături de un angel investor. Vreau, așadar, un stat prietenos, un ”stat înger”.
Știri din capitală.ro: Ce le transmiteți tinerilor din România? Dar celor care aleg o meserie în domeniile IT și telecomunicații?
Să se implice! Chiar dacă nu se întorc în țară, să se implice de acolo de unde sunt. Să nu uite că România modernă a fost creată prin eforturile pașoptiștilor, tineri români școliți în Occident.
Eu însumi am stat 12 ani în State Unite ale Americii. Acolo m-am format ca profesionist. Deși fiind departe, prin Liga Studenților Români din Străinătate (pe care am înființat-o) am derulat o serie de proiecte: primul proiect de joburi pentru tineri cu experienţă în străinătate (Joburi la Orizont, ulterior portalul Hai Acasă); primul concurs pentru studenţi români din diaspora interesaţi de joburi în consultanţă şi audit în ţară (Business Consulting Case Study Event); primele forumuri de politici publice pentru întoarcerea acasă (România Jună, Forumul CAESAR România în 3D); primele stagii de practică în nivelul decizional al unor instituţii publice pentru studenţii şi absolvenţii români din străinătate (SMART Internships); prima strategie naţională de atragere în ţară a românilor din diaspora – SMART Diaspora. Plus programe de întoarcere acasă prin antreprenoriat, cu sprijinul fondurilor europene nerambursabile. În ultimii ani au apărut şi alte organizaţii şi proiecte care trag în aceeaşi direcţie, în special RePatriot, o iniţiativă remarcabilă de încurajare a repatrierii prin antreprenoriat.
Tinerilor care vor să facă o carieră în IT sau comunicații le spun că îi aștept să facem împreună România viitorului, România 4.0. Să se școlească la mari universități din străinătate, dacă vor să cucerească Silicon Valley să o facă, dar apoi să se întoarcă în România și să dea ceva înapoi țării din care au plecat.
Știri din capitală.ro: Care este cea mai importantă realizare a lui Sebastian Burduja ca politician?
Aici nu o să vă răspund neapărat tehnic, ci sentimental. Și o să vi le prezint cronologic.
Prima dintre ele, chiar dacă nu este un success, a fost participarea ca independent la campania din 2016, la Piatra Neamț. Nu am intrat atunci în parlament, dar am arătat că se poate. Am obținut cel mai bun procent al unui independent. Apoi, în 2020, la București, Valeriu Nicolae a fost și mai aproape.
A doua, este o realizare legislativă importantă. Ziua Națională a Lecturii. Am plecat de la statisticile care arată că noi, românii, citim cel mai puțin în Uniunea Europeană. Iată, și aici suntem pe ultimul loc. Românii citesc mai puţin de 5 minute pe zi, 35% dintre români declară că nu au citit niciodată o carte, iar 68,5% dintre români nu au citit nicio carte în ultimul an. M-am ispirat din Statele Unite ale Americii de la National Reading Day. Nu m-am așteptat să devină un fenomen de la prima ediție, dar chiar așa a fost. De acum înainte, 15 februarie, ziua lui Spiru Haret și a lui Titu Maiorescu, este Ziua Lecturii. Mă bucur că și frații de peste Prut au preluat această idee și au Ziua Lecturii pe 14 februarie, ziua lui Grigore Vieru.
Știri din capitală.ro: Care sperați să fie cea mai importantă realizare a dvs ca ministru?
Digitalizarea este o prioritate pe bune în România, nu avem de ales. Suntem condamnaţi să facem România digitală dacă vrem să facem România viitorului.
În cartea mea ”Planul pentru România – 7 revoluții intelectuale pentru o țară în care vrem să rămânem” scriam că primul pilon este România inovatoare. În tot și în toate, România trebuie să adopte o atitudine bazată pe identificarea soluțiilor noi, creative și transformative, cu impact de 10x. Până la urmă, istoria ne-a învățat să fim inventivi și să ne descurcăm cu resurse puține. E timpul să punem în mișcare aceste energii. Sub aspect demografic, România a pierdut lupta, cel puțin pe termen mediu (ca urmare a migrației și a numărului tot mai mic de nou-născuți), deci trebuie să puncteze decisiv la capitolul productivitate. Cum? Prin inovare. Să fie limpede: suntem într-o cursă globală pentru creiere și resurse, iar timpul acțiunii este acum.
Cu siguranță digitalizarea nu se va definitiva în mandatul meu de ministru. Dar aș vrea să se spună că am zidit o temelie bună. Am pus un motto în cartea despre care v-am spus: ”Și chiar de nu voi fi un far, ci o candelă, ajunge. Și chiar de nu voi fi nici candelă, tot ajunge, fiindcă m-am străduit să aprind lumina”. Îi aparține lui Nicolae Titulescu.
535