Justiţia britanică: Inteligenţa artificială nu poate fi declarată ca inventatoare într-o cerere de brevet

Inteligenţa artificială nu poate fi declarată ca inventatoare într-o cerere de brevet, a hotărât miercuri cea mai înaltă instanţă din Marea Britanie, într-o decizie care ar putea avea un impact semnificativ pe măsură ce instrumentele de AI sunt tot mai utilizate, transmite CNBC.

Cazul are legătură cu două cereri de brevet depuse de Stephen Thaler în 2018, una pentru o formă de ambalaj alimentar şi una pentru un tip de lumină intermitentă.

În loc să se declare inventator, şi-a numit aparatul AI, numit ”DABUS”. Apoi a afirmat că dreptul personal la brevete este ”proprietatea maşinii de creativitate ‘DABUS’”.

Oficiul de Proprietate Intelectuală din Regatul Unit a răspuns iniţial că nu a respectat prevederile privind brevetele, care cer ca o persoană să fie declarată ca inventatoare şi pentru o descriere a modului în care drepturile sale de proprietate au derivat de la acea persoană (în acest caz AI).

Thaler a contestat decizia şi a susţinut că a îndeplinit toate cerinţele din legislaţia privind brevetele din 1977, care a fost respinsă.

El a făcut recursuri suplimentare la Înalta Curte şi la Curtea de Apel din Regatul Unit, dar ambele i-au respins cererea, negând că AI ar putea fi listată ca inventator.

În hotărârea sa de miercuri, Curtea Supremă a declarat că nu se pronunţă cu privire la întrebarea generală dacă progresele tehnice create de instrumentele şi maşinile alimentate cu inteligenţă artificială ar trebui să fie brevetabile sau dacă sensul termenului ”inventator” ar trebui extins.

Cu toate acestea, a constatat că, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind brevetele, ”inventatorul” specificat trebuie să fie ”o persoană fizică”.

De asemenea, a respins afirmaţia lui Thaler că ”el avea totuşi dreptul să depună cereri şi să obţină acordarea de brevete pentru invenţiile descrise şi dezvăluite în fiecare dintre cereri, pe baza dreptului său de proprietate asupra DABUS”.

Aceasta s-a întâmplat din nou pe baza faptului că o cerere de brevet trebuie să declare un inventator, iar acel inventator trebuie să fie o persoană.

Curtea Supremă a remarcat: ”Dr. Thaler a precizat că nu este un inventator; că acest caz al lui este că invenţiile descrise în cereri au fost realizate de DABUS; şi că dreptul său la acordarea de brevete pentru acele invenţii rezultă din deţinerea DABUS.”

Într-o declaraţie furnizată Reuters, avocaţii Thaler au spus că hotărârea ”stabileşte că legea brevetelor din Regatul Unit este în prezent total nepotrivită pentru protejarea invenţiilor generate autonom de maşinile AI”.

Thaler a făcut contestaţii similare asupra aceloraşi produse în instanţele din SUA, care au decis, de asemenea, că brevetele trebuie să aibă inventatori umani.

”Deşi este din ce în ce mai uşor să antropomorfizezi inteligenţa artificială şi realizările sale, Curtea Supremă a Regatului Unit a reiterat că Legea brevetelor impune ca un inventator să fie o persoană fizică pentru a obţine un brevet”, a declarat Tim Harris, avocat în justiţie în domeniul brevetelor la firma de avocatură Osborne Clarke, în comentarii trimise prin e-mail.

”Dacă Dr. Thaler ar fi spus că el a fost inventatorul şi că a folosit DABUS ca un instrument extrem de sofisticat, rezultatul procedurilor ar fi putut fi diferit. Cu toate acestea, Curţii Supreme nu i s-a cerut să decidă această chestiune. Nici nu i s-a cerut să determine întrebări mai ample, cum ar fi dacă progresele tehnice generate de AI care acţionează în mod autonom ar trebui să fie brevetabile.”

254