Grupul Bosch a inaugurat la Dresda, Germania, o fabrică de plăcuţe semiconductoare, investiţie de 1 miliard de euro, cea mai mare investiţie din istoria companiei. Producţia la Dresda va începe din luna iulie, cu şase luni mai devreme decât era planificat, iar pentru clienţii din industria auto, producţia de cipuri va începe în septembrie, cu trei luni mai devreme decât era planificat.
Semiconductorii vor contribui la dezvoltarea unor industrii precum transportul, producţia, energia verde şi asistenţa medicală. Aceasta este a doua fabrică de semiconductori a grupului, după ce în 2010, Bosch a pus în funcţiune prima sa fabrică de semiconductori la Reutlingen, cu o investiţie totală în valoare de 600 de milioane de euro.
”Complet conectată, bazată pe date, cu auto-optimizare: Bosch deschide la Dresda una dintre cele mai moderne fabrici de plăcuţe semiconductoare din lume. Echipamentele de înaltă automatizare, complet conectate şi procesele integrate, combinate cu inteligenţa artificială (IA), fac din locaţia din Dresda o fabrică inteligentă şi un pionier în materie de Industrie 4.0”, a anunţat grupul.
În prezenţa virtuală a cancelarului federal Angela Merkel, a vicepreşedintelui Comisiei Europene, Margrethe Vestager, şi a ministrului-preşedinte al landului Saxonia, Michael Kretschmer, unitatea de înaltă tehnologie a fost inaugurată oficial luni.
„Tehnologia de ultimă generaţie prezentată la noua fabrica de plăcuţe semiconductoare din Dresda este un exemplu excelent al ceea ce actorii europeni publici şi privaţi pot obţine atunci când îşi unesc eforturile. Semiconductorii vor contribui la dezvoltarea unor industrii precum transportul, producţia, energia verde şi asistenţa medicală - unde Europa excelează. Acest lucru va contribui la consolidarea competitivităţii Europei ca leagăn pentru inovaţii de ultimă generaţie”, a spus Margrethe Vestager, vicepreşedinte al Comisiei Europene.
Din 1958, Bosch a produs componente pentru semiconductori. Şi încă din 1970, la fabrica de la Reutlingen, a realizat componente speciale care nu sunt disponibile pe piaţă. Bosch a investit peste 2,5 miliarde de euro doar în fabricile de plăcuţe semiconductoare din Reutlingen şi Dresda, de la introducerea tehnologiei de 200 milimetri, în 2010. În plus, au fost investite miliarde de euro în dezvoltarea microelectronicii.
„Pentru Bosch, semiconductorii reprezintă o tehnologie de bază şi este important din punct de vedere strategic să îi dezvoltăm şi să îi fabricăm noi înşine. La Dresda, cu ajutorul inteligenţei artificiale, vom duce producţia de semiconductori la un nivel superior. Aceasta este prima noastră fabrică AIoT: complet conectată, bazată pe date şi cu auto-optimizare chiar de la început”, a declarat Volkmar Denner, preşedintele consiliului de administraţie al Robert Bosch GmbH.
Bosch investeşte aproximativ un miliard de euro în această unitate de înaltă tehnologie. Aceasta este cea mai mare investiţie unică din istoria de peste 130 de ani a companiei.
Producţia la Dresda va începe din luna iulie, cu şase luni mai devreme decât era planificat. Din acel moment, semiconductorii fabricaţi în noua fabrică vor fi montaţi pe sculele electrice Bosch. Pentru clienţii din industria auto, producţia de cipuri va începe în septembrie, prin urmare cu trei luni mai devreme decât era planificat. Noua fabrică va fi o parte importantă a reţelei de producţie de semiconductori.
„Noua fabrică de plăcuţe semiconductoare este bună pentru Europa, Germania şi pentru Saxonia. Direct şi indirect, înseamnă multe noi locuri de muncă într-o industrie ce înregistrează o creştere uriaşă. Această investiţie de un miliard de euro întăreşte Silicon Saxony şi întreaga industrie europeană a semiconductorilor”, a declarat Michael Kretschmer, ministrul-preşedinte al landului Saxonia.
Astăzi lucrează deja 250 de persoane în fabrica de plăcuţe semiconductoare din capitala landului Saxonia, pe o suprafaţă de 72.000 de metri pătraţi. Forţa de muncă urmează să crească la aproximativ 700 de angajaţi după finalizarea lucrărilor de construcţie.
”Utilaje care gândesc singure, lucrări de întreţinere efectuate la 9.000 de kilometri distanţă, ochelari cu camere încorporate: fabrica de plăcuţe semiconductoare construită acum la Dresda este una dintre cele mai avansate din lume”, arată grupul.
Toate datele din fabrica de plăcuţe semiconductoare, de la utilaje, senzori şi produse, sunt colectate într-o bază de date centrală. În fiecare secundă sunt generate date de producţie echivalente cu 500 de pagini de text. Într-o singură zi, acest lucru ar fi echivalent cu peste 42 de milioane de pagini. Apoi, aceste date sunt evaluate folosind metode ale inteligenţei artificiale. În acest proces, algoritmii de auto-optimizare învaţă cum să facă predicţii pe baza datelor. Astfel, procesele de fabricaţie şi întreţinere pot fi analizate în timp real. De exemplu, un algoritm IA poate detecta chiar şi cele mai mici anomalii ale produselor. Aceste anomalii sunt vizibile pe suprafaţa plăcuţei semiconductoare sub forma de tipare de eroare specifice cunoscute sub numele de semnături. Cauzele acestora sunt analizate imediat, iar abaterile de la proces sunt corectate fără întârziere, chiar înainte de a putea afecta fiabilitatea produsului.
„Inteligenţa artificială este cheia pentru îmbunătăţirea în continuare a proceselor de fabricaţie şi a calităţii semiconductorilor, precum şi pentru atingerea unui nivel ridicat de stabilitate a procesului”, a declarat Denner.
Produsele semiconductoare pot intra rapid în producţia de masă, eliminând pentru clienţii din domeniul auto nevoia de efectuare a unor teste ce necesită mult timp, care altfel ar fi necesare înainte de lansarea producţiei. Lucrările de întreţinere pot fi, de asemenea, optimizate cu ajutorul inteligenţei artificiale. Algoritmii pot prezice cu exactitate dacă şi când o componentă a echipamentului de producţie sau un robot necesită întreţinere sau reglare. Cu alte cuvinte, o astfel de activitate nu este efectuată conform unui program rigid, ci exact atunci când este nevoie şi cu mult înainte de apariţia oricărei probleme.
O altă caracteristică a fabricii de plăcuţe semiconductoare este existenţa în dublu exemplar: în lumea reală şi în lumea digitală. Termenul de specialitate pentru acest lucru este „geamăn digital”. În timpul construcţiei, toate părţile fabricii şi toate datele de construcţie relevante, referitoare la fabrica în ansamblu au fost înregistrate digital şi vizualizate într-un model tridimensional. Geamănul include aproximativ o jumătate de milion de obiecte 3D, inclusiv clădiri şi infrastructură, sisteme de alimentare şi eliminare, conducte pentru cabluri şi sisteme de ventilaţie, precum şi utilaje şi linii de fabricaţie.
Pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere din fabrica de la Dresda este folosită, de asemenea, tehnologia de ultimă generaţie: datorită ochelarilor inteligenţi şi realităţii augmentate, lucrările de întreţinere pentru echipamente pot fi efectuate chiar şi de la distanţă.
Semiconductorii se găsesc aproape în orice dispozitiv tehnic, sub formă de microcipuri: în smartphone-uri, televizoare şi brăţări de fitness. Iar fără semiconductori, autovehiculele nu ar funcţiona, nici în prezent, nici în viitor. În 2016, fiecare autovehicul nou la nivel mondial avea în medie mai mult de nouă cipuri Bosch la bord, în componente precum unitatea de control a airbagurilor, sistemul de frânare şi sistemul de asistenţă la parcare. În 2019, acest număr era deja de peste 17. Cu alte cuvinte, numărul lor aproape s-a dublat în doar câţiva ani. În anii următori, experţii preconizează că va fi înregistrată cea mai puternică creştere în domeniul sistemelor de asistenţă pentru şofer, sistemelor de infotainment şi al electrificării sistemului de propulsie.
„Semiconductorii sunt elementele de bază ale progresului. Componentele electronice echipate cu cipuri produse la Dresda vor face posibile utilizări precum conducerea automatizată şi economisirea resurselor, precum şi cea mai bună protecţie posibilă a ocupanţilor autovehiculelor”, a declarat Harald Kroeger, membru în consiliul de administraţie al Robert Bosch GmbH.
Încă din 1998, conform ZVEI, valoarea componentelor de microelectronică dintr-un autovehicul nou era de 120 de euro. Până în 2018, această valoare a crescut la 500 de euro, iar pentru 2023 este preconizată depăşirea valorii de 600 de euro.
„Cipurile pentru autovehicule reprezintă disciplina supremă în tehnologia semiconductorilor. Acest lucru se datorează faptului că aceste mici pietre de temelie trebuie să fie deosebit de robuste pentru autovehicule”, a spus Kroeger.
De-a lungul duratei de viaţă a autovehiculului, cipurile sunt expuse unor vibraţii puternice şi unor temperaturi extreme, care variază de la temperaturi mult sub punctul de îngheţ şi până la peste punctul de fierbere al apei. Cu alte cuvinte, cipurile trebuie să îndeplinească standarde mai ridicate în materie de fiabilitate. Aceasta înseamnă că dezvoltarea semiconductorilor auto este mai complicată decât în alte aplicaţii.
După ce a comparat locaţii din întreaga lume, Bosch a ales Dresda, în landul Saxonia, ca locaţie pentru fabrica sa de plăcuţe semiconductoare. „Silicon Saxony” este cel mai mare centru de microelectronică din Europa şi al cincilea ca mărime din lume. Unul din trei cipuri fabricate în Europa este produs aici. Regiunea oferă condiţii perfecte pentru aceasta.
„Locaţia şi construcţia fabricii demonstrează cât de multă încredere au oamenii în Saxonia ca locaţie de înaltă tehnologie, cu specialiştii săi calificaţi şi cu o reţea de neegalat, care s-a dezvoltat în această zonă de-a lungul deceniilor”, a declarat Michael Kretschmer, ministrul-preşedinte al landului Saxonia.
El a adăugat că infrastructura din Dresda este excelentă: totul este uşor accesibil, iar conexiunile de transport sunt foarte bune. Aceasta include companii din domeniul aprovizionării, serviciilor pentru industria auto şi alte domenii, precum şi universităţi şi institute de cercetare care oferă expertiză tehnologică.
760