80 % dintre consumatorii români permit utilizarea datelor personale în scopuri publicitare

80% dintre consumatorii români permit utilizarea datelor personale în scopuri publicitare, atrage atenţia InfoCons, cu prilejul Zilei Europene a Protecţiei Datelor.

Cât de dispuşi sunt cetăţenii UE să ofere acces la datele lor personale atunci când sunt online? Cele mai recente date din Studiul privind utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în gospodării şi de către indivizi arată că 1 din 2 persoane cu vârste cuprinse între 16-74 de ani a refuzat să permită utilizarea datelor lor personale în scopuri publicitare atunci când utilizează internetul în scopuri private în perioada precedentă de 3 luni. În plus, 46% au raportat că au permis accesul restricţionat doar la locaţia lor geografică sau au refuzat accesul complet la aceste informaţii.

Mai puţini (40%) cetăţeni UE citesc declaraţiile politicii de confidenţialitate înainte de a furniza date cu caracter personal. În mod similar, 40% au limitat accesul la profilurile sau conţinutul site-ului lor de socializare sau la stocarea online partajată.

Între timp, 33% au verificat că site-ul pe care şi-au furnizat datele personale este sigur.

Ponderea persoanelor care refuză să permită utilizarea datelor lor personale pentru publicitate a variat între statele membre ale UE. Cele mai mari ponderi au fost observate în Olanda (73%), Finlanda (70%), Danemarca şi Germania (ambele 63%), Spania (62%).

În schimb, cele mai mici ponderi s-au înregistrat în: Bulgaria (10%), România (20%), Grecia (29%), Slovacia (30%) şi Letonia (32%).

Destinatarii marcării Zilei europene a protecţiei datelor sunt cetăţenii, ideea fiind de a da o şansă fiecăruia să înţeleagă care sunt tipurile de date personale care sunt stocate şi procesate, precum şi de a cunoaşte drepturile indivizilor în raport cu posibilele abuzuri în acest domeniu.

Din informaţiile rezultate în studiul realizat de InfoCons la nivel naţional cu privire la furtul de identitate a reieşit că: 32,6% dintre intervievaţi au primit informaţii despre furtul de identitate de pe internet, in timp ce 9,7% au aflat despre acest subiect de la o asociaţie de consumatori; 30,6% dintre cetăţenii care au răspuns chestionarului au primit informaţii despre furtul de identitate din partea băncilor sau instituţiilor financiar-bancare, în timp ce 33,5% au primit aceste informaţii din partea rudelor şi prietenilor.

Cu privire la tipurile de furt de identitate cunoscute, din studiu a reieşit faptul că cel mai cunoscut tip de furt de identitate este skimming-ul - clonarea cardului la utilizare, în procent de 64,2%. Alte tipuri cunoscute de furt de identitate sunt, conform studiului: phishing-ul (57%), spamul (57,5%), furtul prin intermediul reţelelor de socializare (46,8%).

Categoria cea mai puţin cunoscută de furt de identitate este cea prin intermediul materialelor printate care au fost aruncate, fără a fi distruse şi care conţin date personale şi bancare - trashing (25,8%).

Totodată, intervievaţii au declarat că au fost victime ale diverselor tipuri de furturi de identitate după cum urmează: 45,3%, prin solicitarea de informaţii personale în timpul navigării pe internet; 42,9%, prin phishing - furt de date prin e-mail; 38,5% prin spam; 38% prin telefon de la persoane necunoscute.

317