Posted by 
Ministrul Digitalizării, Sebastian Buduja, prezintă, joi seară, un scurt bilanţ la trei luni de la preluarea mandatului, în care vorbeşte despre ”victorii mai mici sau mai mari”. ”Avem mult teren de recuperat”, afirmă ministrul.
”Acum trei luni de zile am început mandatul de ministru in Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării - România. Pregătesc un bilanţ pe larg, dar până atunci am pus aici câteva gânduri cu principalele victorii, mai mici sau mai mari. Acum câteva zile a apărut indicele DESI, care confirmă că avem mult teren de recuperat (suntem tot pe 27 din 27, dar nu avem nicio intenţie să rămânem acolo)”, a scris, joi seară, pe Facebook, Sebastian Buduja.
Ministrul prezintă pe scurt principalele realizări:
1. Transformarea digitală a României - muncă de echipă, rezultate nesperate.
”Ordonanta pe cloudul guvernamental a fost adoptată de Guvern, iar contractul de finanţare pentru implementarea investiţiei a fost semnat, ambele borne din PNRR fiind îndeplinite la timp. Acum lucrăm din greu la legislaţia secundară (HG si ordine de ministru), cu ajutorul specialiştilor din Minister si intr-un parteneriat in premieră cu mediul privat si societatea civilă. Avansează bine lucrurile si cu “spaţiul digital comun” între Romania si Republica Moldova”,a mai transmis ministrul.
Potrivit acestuia, ”soluţiile excelente dezvoltate de fraţii noştri de peste Prut pe parcursul ultimilor 10 ani pot fi calea către transformarea digitală accelerată a României”.
”Avem multe de învăţat şi destule punţi virtuale de construit peste Prut, de la servicii publice digitale pana la recunoaşterea semnăturilor electronice. Estimăm că primele rezultate se vor vedea până la finalul acestui an”, a mai transmis ministrul.
Potrivit acestuia se lucrează cu mai multe ministere.
”La MAI, lucrăm la eliberarea online a cazierului judiciar. La Ministerul Educaţiei, la soluţiile pentru digitalizarea parcursului academic. Peste tot am găsit deschidere si oameni puşi pe treabă. În fine, proiectele gestionate de Autoritatea pentru Digitalizarea României se mişcă bine si ele. Cele mai mari speranţe mi le pun in PSCID, sistemul care va permite o identificare rapidă a fiecărui român care solicită un serviciu public digital. Plus platforma de interoperabilitate, care trebuie dezvoltată in perioada următoare”, a mai scris ministrul.
Sebastian Burduja afirmă că aceste două elemente cheie vor aduce, în 3-5 ani, dispariţia dosarului cu şină si eliminarea drumurilor între ghişee, prin implementarea principiului “o singură dată” (statul nu are voie să ceară o informaţie pe care un cetăţean deja i-a furnizat-o).
”Bonus, in curând, aplicaţia ghişeul.ro”, a mai scris ministrul.
2. Viziunea pentru investiţii in cercetarea românească.
”Documentul adoptat de Guvern sub forma Strategiei Naţionale de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022-2027 defineşte o nouă paradigmă de creştere economică a României, pe baza investiţiilor cu valoare mare adăugată şi productivitate accelerată”, a mai afirmat Burduja.
Potrivit acestuia, ”cercetarea şi inovarea trebuie să devină vârf de lance pentru dezvoltarea României”.
”În această strategie punem pe primul loc meritocraţia, recunoaşterea performanţei cercetătorilor şi a organizaţiilor de cercetare pe baza unor evaluări obiective, cu indicatori şi criterii transparente. Două principii de bază: “oamenii sunt mai importanţi decât zidurile” (mai bine investim să păstrăm si să atragem resursa umană in cercetarea românească decât in infrastructuri care nu sunt utilizate), respectiv “mai bine mai mult pentru mai puţini decât puţin pentru toţi”, ceea ce implică prioritizarea investiţiilor, recunoaşterea excelenţei şi şansa României de conta pe harta globală a câtorva domenii de cercetare-inovare”, se mai arată în bilanţul ministrului.
Potrivit acestuia, documentul reflectă recomandările experţilor Comisiei Europene, a specialiştilor Băncii Mondiale şi concluziile puse la dispoziţie de Comisia Europeană prin raportul PSF, finalizat si lansat in cadrul unui eveniment in luna iunie.
”Suntem, totodată, in etapa finală cu Planul National care operationalizează strategia si care, pentru prima dată, include toate tipurile de finanţări pentru cercetarea românească. Voi reveni in curând cu toate detaliile”, a adăugat ministrul.
3. România inovării
”Cei care au citit Planul pentru Romania, cartea mea din 2020, îşi vor aminti că in viziunea mea inovarea este principalul pilon de creştere economică. Sau aşa ar trebui sa fie. Problema o ştim: firmele cu potenţial mare de inovare nu au acces la finanţare, mai ales in primele faze de creştere. Iar cercetarea nu face transferul in economia reală. Am găsit si aici soluţii rapide, in colaborare cu mediul privat si cu experţii Băncii Mondiale. Ne dorim să operaţionalizăm astfel, in următorul an, un instrument de “fund matching” prin care statul va putea co-investi in afacerile româneşti cu potenţial înalt. Deja am inclus acest tip de instrument in Planul National IV, despre care vă povesteam mai sus”, mai arată ministrul.
4. Proiectul ELI-NP - “laserul de la Măgurele”.
”Pe de-o parte, la nivel naţional, prin eforturile echipei IFIN-HH, a fost deschisă în premieră infrastructura de la Măgurele pentru cercetătorii din consorţiul ELI-ERIC, în baza unui protocol oficial. Pe de altă parte, am găsit deschidere pentru includerea României in consorţiul european, unde ne este locul. Cu sprijinul Ministerului Dezvoltării si CNI, avansează bine şi proiectul anunţat recent al investiţiei in producţia de oglinzi pentru laserele de mare putere, în colaborare cu parteneri strategici din Japonia. Sunt si câteva deschideri noi de mare impact, la care am lucrat din greu, împreuna cu alţi colegi din guvern, despre care vă voi spune mai multe când lucrurile vor fi oficializate”, a mai transmis Burduja.
Acesta anunţă, în al cincilea rând, că a iniţiat, împreuna cu Ministerul Energiei, demersurile de Preluare ale Muzeului Tehnic “Dimitrie Leonida”.
”Nu este o chestiune de azi pe mâine, dar mă aştept sa finalizam cel târziu in luna septembrie preluarea efectivă, iar pana la finalul anului să găsim soluţiile de finanţare pentru un amplu proces de modernizare”, a mai transmis ministrul.
”La nivel personal, a fost şi rămâne perioada in care am muncit cel mai mult din întreaga mea cariera profesională si academica. Si am avut perioade in care am tras foarte tare. Dar tot acest efort merită, pentru că simt că rămâne ceva in urma noastră, iar roadele sunt ale muncii in echipă”, a adăugat ministrul.
464