Cloud guvernamental – Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării: Aştept ca în maximum 2 săptămâni să primim de la Comisia Europeană feedback-ul pe ultima variantă tehnică

Ultimele detalii privind cloud-ul guvernamental au fost negociate săptămâna trecută la Bruxelles şi aştept în maximum două săptămâni să primim feedback-ul pe ultima variantă tehnică a acestuia şi pe rolul fiecăruia dintre parteneri, urmând să intrăm în linie dreaptă cu tot ce înseamnă achiziţii, a declarat, miercuri, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan.

„Din punct de vedere al administraţiei digitale, avem următoarea situaţie astăzi: cloud-ul guvernamental a ajuns după îndelungi negocieri cu foarte mulţi parteneri în stadiul în care avem un OUG pus în transparenţă. Săptămâna trecută am negociat ultimele detalii la Comisia Europeană, la Bruxelles. Aştept ca în maximum două săptămâni să primim feedback-ul pe ultima variantă tehnică a cloud-ului şi pe rolul fiecăruia dintre parteneri şi urmează să intrăm în linie dreaptă cu tot ce înseamnă achiziţii. Şi e un subiect închis, care va schimba total arhitectura statului român”, a afirmat ministrul, la evenimentul cu tema „Digitalizare şi bune practici în e-guvernare”, organizat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

Potrivit acestuia, în prezent se lucrează la acea unică aplicaţie a statului român care să interfaţeze serviciile pe care acesta le oferă astăzi.

„Avem sute de baze de date, de softuri, softuleţe în toată administraţia din România. Fiecare cum a putut şi-a făcut propriul soft ca să poată să funcţioneze. Suntem în situaţia în care, dacă nu vom crea o singură interfaţă a statului român în raport cu toţi beneficiarii – şi aici mă refer inclusiv la tot ce înseamnă acte de stare civilă, la tot ce înseamnă documente de identitate, acte de studii, reînnoirea lor, plăţi către stat, ne vom disipa în continuare. Lucrăm acum la acea unică aplicaţie a statului român care să interfaţeze serviciile pe care le oferă astăzi statul român. Şi din acest punct de vedere vreau să-i mulţumesc foarte mult, încă o dată, lui Adi (ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu – n. r.) că a reuşit şi a deschis mult mai devreme, împreună cu echipa sa, un apel de 524 de milioane de euro pentru digitalizarea a 30 de servicii publice importante”, a spus el.

Bogdan Ivan a precizat că la acest moment se evaluează şi se mapează aceste servicii publice, împreună cu Banca Mondială.

„Acum suntem în faza finală a evaluării, a mapării acestor servicii publice împreună cu Banca Mondială, mapare făcută pe două principii foarte simple: o dată numărul de beneficiari şi doi – nivelul tehnologic al actualelor baze de date care pot să fie upgradate în cel mai scurt timp. Şi din acest punct de vedere nu vom aduce bani în România în parteneriat cu MIPE doar pentru a bifa că am adus nişte bani în România şi am închis nişte proiecte, ci vom aduce aceşti bani ca să facem o schimbare reală în ceea ce înseamnă transformarea statului român. Aia ne interesează. Şi, din acest punct de vedere, suntem în fază finală şi urmează ca, începând cu anul viitor, să ieşim şi cu aceste aplicaţii în faţă şi oamenii, care până nu demult aveau doar o singură variantă de interacţiune cu statul român, la ghişeu, cu dosar cu şină, vor avea oportunitatea de a intra în interacţiune directă cu statul român, direct de pe telefon, direct de pe tabletă, direct de pe laptopul de acasă. Aşa că este o transformare uriaşă”, a subliniat ministrul.

Pentru a arăta care sunt avantajele digitalizării administraţiei, Ivan a dat ca exemplu Estonia, care, după 20 de ani de la începerea acestui proces, a ajuns la economisirea anuală a 2% din PIB cu costurile aferente administraţiei publice centrale.

„Şi ca să vedeţi ce înseamnă şi digitalizarea administraţiei, vă dau exemplul din Estonia. Ei, după 20 de ani de când au început acest proces extrem de important, au reuşit să ajungă anual la salvarea a 2% din PIB din costurile statului pentru administraţia publică centrală, au reuşit să salveze în total 800 de ani de muncă directă a funcţionarilor din statul estonian, care automat nu se mai face şi nu se mai plăteşte. Şi, cel mai important, folosind digitalizarea în administraţia publică, vei putea să oferi servicii 24 din 24, 7 zile din 7, iar acei oameni foarte bine pregătiţi vor putea să ofere consiliere directă oamenilor care au cazuri şi probleme mai speciale şi atunci toată lumea va fi mulţumită. Nu lăsăm pe nimeni în urmă. Lăsăm în continuare şi varianta offline de interacţiune cu statul, dar suntem obligaţi să aducem această interacţiune direct pe telefon, pentru fiecare român. Iar provocarea adevărată e să ajungem ca în 3-4 ani să facem ceea ce au făcut alte state în 20 de ani. Estonia, Danemarca, Portugalia, Polonia au început acum 20 de ani această transformare. Noi începem acum şi mă bazez foarte mult pe parteneriatul cu dumneavoastră în această tranziţie”, a adăugat şeful de la Cercetare şi Digitalizare.

El a subliniat că atunci când vorbeşte de digitalizarea statului nu se referă la „transformarea în flux, folosind device-uri de ultimă generaţie, a acelor procese birocratice foarte vechi, de acum 20-30 de ani”.

„România, că ne place sau nu să recunoaştem, încă funcţionează în mare parte pe aceeaşi arhitectură administrativă şi a fluxurilor interne ca şi în statul comunist. Toată schimbarea paradigmei administraţiei publice centrale, în special, şi locale, se poate face dincolo de reforme profunde, tot ce înseamnă aparatul de stat, reorganizarea, supleţea aparatului de stat se poate face concret doar folosind digitalizarea. N-avem alte instrumente. De exemplu, la ANAF, într-un calcul foarte simplu, folosind RPA-uri poţi să ajungi să procesezi baze de date care sunt de acum 10-15 ani şi, cu acele RPA-uri (Robotic Process Automation – n. r.), poţi ca în 4-5 săptămâni să le pui în funcţiune, şi acum vorbim de nişte simulări, nu vorbim de lucruri care sunt validate, pentru că nu au avut când să fie validate. Dar poţi să ajungi la o creştere a colectării cu minimum 1% din PIB doar folosind acele RPA-uri care îţi dau un anumit semnal atunci când la o companie găseşti o anormalitate în tot ce înseamnă facturi, TVA ş.a.m.d. Nu mai ai 1.000 de inspectori care se duc la 10.000 de companii în orb, ci se duc fix la cele 100 de companii la care softul a constatat că au anomalii. Aşa că vom trece într-o paradigmă în care şi veniturile la bugetul de stat vor fi mult mai mari”, a dat asigurări Bogdan Ivan.

322